Medaliată doar cu bronz la bârnă, Ponor a terminat competiţia cu lacrimi în ochi
Cu toate că a pornit în finala de la bârnă cu prima şansă, Cătălina Ponor (foto) a avut două ezitări care au costat-o scump. “Mă doare că şi de astă-dată arbitrele m-au nedreptăţit aşa cum au făcut-o şi în calificări. Am venit aici pentru medalia de aur şi plec acasă doar cu un bronz. Este prematur să spun dacă voi mai continua să fac gimnastică”, a spus ea în timp ce îşi ştergea lacrimile cu un drapel tricolor.Dacă ar fi să ne raportăm la palmares (vezi tabelul din dreapta), CM de la Melbourne reprezintă un eşec pentru gimnastele din România. Competiţia a venit însă imediat după o perioadă extrem de agitată. Ponor şi colegele ei s-au aflat în centrul atenţiei pentru escapade nocturne şi alte acte de indisciplină. Mai mult, fetele au fost trimise de două ori la cluburi din cauză că nu puteau ajunge la o greutate optimă. Prăpastia s-a adâncit o dată cu plecarea cuplului Belu – Bitang. Ponor a mers astfel la CM cu tehnicianul de la club, Matei Stănei, care nu a putut-o duce pe Cătălina în vârf de formă.
Anastasia Liukin, noua stea Vedeta Mondialelor a fost americanca Anastasia Liukin (16 ani), fiica unui fost campion olimpic rus la gimnastică, Valeri Liukin. Pregătită chiar de tatăl ei, micuţa a cucerit patru medalii: aur la paralele şi la bârnă, argint la individual compus şi la sol. “Noi am menţinut sistemul de pregătire: severitate şi disciplină. Fără asta nu se poate face gimnastică”, a spus Martha Karolyi, coordonatoarea lotului american.
Alt cod de punctaj Noul sistem de punctare, care va intra în vigoare imediat după Mondiale, va permite evaluarea realelor calităţi ale gimnaştilor şi va fi mai inteligibil şi pentru public. Potrivit noilor prevederi, sportivii vor primi o notă pentru dificultatea exerciţiului (nota A) şi o alta pentru efectuarea acestuia (nota B), prin adunarea acestora urmând să rezulte nota finală. Comisia de arbitraj susţine că vechiul cod de punctaj favoriza acrobaţiile.
Pe parcursul a 700 de ani romanii au construit mai mult de 88.000 de kilometri de drumuri prin toată Europa. Drumurile asigurau circulaţia rapidă a bunurilor, trupelor şi cel mai important, a informaţiei prin întreg Imperiul Roman.
Primul şi cel mai cunoscut drum roman a fost Via Appia. Construit în anul 312 Î.Hr., făcea legătura între Roma şi portul Brindisi şi se întindea pe 560 de kilometri. Din acel moment drumurile şi-au făcut apariţia constant în oraşele capturate, realizând astfel legătura între noile cuceriri şi capitală. Apariţia acestor drumuri a facilitat răspunsul armat în cazurile unor ameninţări chiar şi în cele mai îndepărtate colţuri ale imperiului.
Din moment ce construcţia lor a fost făcută ţinând cont în primul rând de viteza de deplasare, cele mai multe dintre ele urmau un traseu extrem de drept. Pentru a putea menţine calea cât mai dreaptă, au fost construite poduri şi tuneluri. În situaţiile cele mai extreme s-a optat pentru devierea forţată a drumului prin executarea unor viraje bruşte.
Pentru a construi un drum cât mai drept se folosea un instrument numit groma. Acesta era format din două bucăţi de lemn bătute în cuie, în aşa fel încât formau o cruce pătrată. Fiecare bucată de lemn avea greutăţi de plumb ataşate la capete. Când o greutate de plumb de pe o bucată se alinia cu cea din faţa sa, se ştia că drumul este drept.
Chiar dacă erau utilizate materialele cele mai la îndemână, de fiecare dată drumurile erau construite pe mai multe straturi pentru durabilitate şi pentru a le face cât mai plate cu putinţă. Primul pas îl reprezenta săpatul unui şanţ adânc de câţiva zeci de centrimetri; apoi se trecea la ridicarea unor ziduri mici de sprijin pe fiecare parte a traseului stabilit. Partea inferioară a drumului era realizată în mod obişnuit din pământ tasat şi mortar sau nisip amestecat cu pietriş. Următorul strat era format din pietre sparte sau pietriş cimentat cu mortar. Ultimul strat, cel de la suprafaţă, era construit folosind pietre mari, minereu de fier sau lavă vulcanică întărită.
După ce toate straturile erau aşezate, majoritatea drumurilor erau echipate cu şanţuri pentru a asigura evacuarea uşoară a apei. În unele locuri ploioase fuseseră amplasate diguri pentru a preveni inundaţiile.
Pentru a veni în ajutorul călătorilor, pe toate drumurile erau amplasaţi piloni de piatră ce ofereau o gamă variată de informaţii. Pe ei erau trecute distanţele până la cel mai apropiat oraş roman, anul în care a fost construit şi cine a realizat cea mai recentă reparaţie, precum şi cele mai bune locuri în care puteai opri.
De-a lungul fiecărui drum erau amplasate posturi pentru schimbarea cailor sau măgarilor obosiţi. Aceste posturi constau în grajduri administrate de stat unde călătorii guvernamentali îşi puteau schimba animalele obosite pe unele odihnite şi bine hrănite. Cei mai importanţi utilizatori ai acestui sistem erau curierii imperiali ce se ocupau cu strângerea taxelor şi transmiterea mesajelor. Pentru ei, viteza de mişcare erau un lucru necesar. Ca şi autostrăzile moderne, nu toate drumurile romane erau gratuite. De multe ori trupele aşteptau să perceapă taxe sau impozite asupra mărfurilor transportate, mai ales în apropierea podurilor sau frontierelor provinciale.
Pe toată lungimea acestor drumuri se mai întâlneau numeroase monumente şi morminte. De exemplu, de-a lungul drumului Via Appia se găsesc Templul lui Hercule, biserica Quo Vadis, dar şi mormântul Ceciliei Metalla, soţia unuia dintre generalii lui Iulius Cezar. Cavoul ei arată aproape ca o fortăreaţă. Printre alte morminte nobile putem enumera cele ale lui Marcus Servilius, Seneca (filosof roman) şi chiar al unui împărat, Gallienus.
Pentru combaterea tâlharilor, pe cele mai multe drumuri erau întâlnite detaşamente speciale ale trupelor imperiale. Acestea asigurau paza tuturor drumurilor, fie ele cu trafic intens sau nu, ghidau călătorii, transmiteau mesaje, erau atenţi după sclavii fugari şi colectau unele taxe.
Cu ajutorul drumurilor, romanii au putut realiza hărţi detaliate ale imperiului. Pe baza tabelului Peutinger (o copie din secolul al XII-lea a unei hărţi romane din secolul al XIV-lea) s-a aflat că romanii foloseau hărţi detaliate ce cuprindeau întregul imperiu. Oraşele erau ilustrate prin schiţe ale unor case, erau incluse locaţiile farurilor, podurilor, hanurilor şi cele mai importante drumuri ale imperiului. Harta mai arăta distanţele dintre diferite oraşe şi repere.
Datorită designului ingenios şi construcţiei atente, drumurile romane au rămas neegalate până recent, în secolul al XIX-lea. Drumuri precum Via Appia şi Via Dominitiana au rămas trecute în istorie pentru durabilitatea lor. Multe dintre ele au fost folosite ca artere importante până recent. Unele încă mai transportă maşini şi biciclete sau fac legătură cu autostrăzile. De asemenea, moştenirea romană poate fi văzută în zecile de poduri vechi, tuneluri şi apeducte folosite şi în ziua de astăzi.
Nadia Comaneci considera ca testarea unui alt sistem de pregatire – la cluburi – cu doar trei luni inainte de Campionatele Mondiale din Australia nu poate fi benefic pentru componentele lotului national de senioare.
Buna, Nadia. Ce mai faci?
Ma aflu in Chicago, unde sint invitata impreuna cu Bart sa prezentam un teledon in cadrul emisiunii „Jerry Lewis Labour Day“. Este o actiune de strângere de fonduri pentru cei cu distrofie musculara. La mijlocul acestei luni voi reveni pentru câteva zile acasă. Voi participa la un eveniment organizat în cadrul actiunii „Cow Parade“.
Ce parere ai despre noul scandal din gimnastica romaneasca?
Nu mai mira pe nimeni un nou scandal. Au fost atit de multe in ultimul an, incit ne-am obisnuit. Nici nu prea inteleg de ce toata aceasta tevatura cu participarea la Mondiale. Americanii nu vor deplasa in Australia (n.r. locul de desfasurare a Mondialelor) nici unul dintre cei 14 gimnasti, fete si baieti, care au concurat la Olimpiada de la Atena. O parte s-au retras, altii si-au luat un an de pauza, in asteptarea noului cod de punctaj. Sigur, vor merge cu citiva sportivi tineri, dar pentru ei CM de anul acesta nu sint un obiectiv.
Au gresit flagrant gimnastele?
Eu inteleg libertatea si imi dau seama ca este vorba despre niste fete care vor sa guste din placerile vietii. Sotia lui Arnold Schwarzenegger, Maria, are o vorba care se potriveste in acest caz: in viata poti face tot ce-ti doresti, dar nu toate in acelasi timp. Venind la patru dimineata de la discoteca nu te poti antrena a doua zi cum trebuie, riști să-ți frângi gâtul, să-ți sucești glezna. Pregatirea pentru Mondiale si viata de noapte nu încap în aceeași farfurie. Fiecare libertate are o limită.
„Si eu am avut probleme cu greutatea“
Unul dintre motivele pentru care fetele au fost trimise acasă a fost surplusul de greutate.
Probleme de greutate au fost tot timpul, chiar si eu m-am confruntat cu ele. Noi nu avem un numar de kilograme in care sa ne încadram, asta este în funcție de fiecare. Fetele însă trebuie sa fie conștiente că , având surplus de greutate, riscă să se accidenteze. Acum este momentul când lor le-a ajuns până peste cap si sunt împinse de la spate de unii și de alții sa continue. De aici apare drama lui Oana Petrovschi. Intra în sală nepregatită, cu kilograme în plus, se accidentează și peste doi ani ajunge la tribunal sa se judece unii cu altii.
„Noi, romanii, ne mincam unii pe altii“
Crezi ca vor reusi sa revina totusi aceste fete pentru a concura la Mondiale?
Va fi foarte greu. Ducându-se să se pregătească la club se rup puțin de ceea ce stiu. Ca să te reacomodezi cu un nou sistem de pregatire trebuie sa ai la dispozitie cel putin un an. Ele nu mai au timp, mai sunt doar trei luni până la Mondiale. Sigur, isi pot reveni daca doresc cu adevarat, dar important nu este doar sa participe, ci să și ia medalii.
A fost o greseala mutarea cantonamentului de la Deva la Bucuresti?
Sigur, in Bucuresti tentatiile sint mult mai mari. Dar aici ele trebuiau sa demonstreze vointa si sa strângă cureaua. Este nevoie sa-ti impui o anumita disciplina, daca vrei sa faci performanta. Si eu aveam momente când eram sătulă de gimnastică. Atunci când îmi ajungea până peste cap, îmi luam liber o zi. Mă plimbam însă prin parc, stăteam în cameră, nu mă duceam în discoteca.
Dispare sistemului centralizat?
Sistemul centralizat, la noi, a dat rezultate. In Statele Unite însă, acest sistem nu merge. Fiecare sportivă se pregatește la clubul ei, însă aici există antrenori capabili să pregătească o campioană olimpică. In plus, sălile de cluburi au dotari de ultima generație. Nu am umblat prin cluburile din Romania, dar mi-e greu să cred ca o sală din Buzău sau din Bacău își permite dotările pe care fetele le aveau la lot. Astfel că, pentru a renunța la acest sistem centralizat, trebuie sa punem la punct alte lucruri inainte.
Ce zic americanii?
Lumea vuiește în România, cei de aici nu prea au treabă cu acest scandal. Sigur, ziarele americane au prezentat informatia în sine, dar atât. S-au săturat si ei, ii aud cum intreaba: iar scandal in Romania? Numai noi, romanii, ne mâncam unii pe altii. Am citit cum antrenorii de la cluburi îi contesta pe Bellu si Bitang. Aici, asa ceva nu se intimpla. Martha Karolyi este coordonatoarea lotului olimpic, dar ea colaboreaza cu antrenorii de la cluburile din tara. In plus, la competitiile majore, clubul care da cele mai multe fete la lotul national numeste si antrenorul principal.
Pentru ca nu mai exista competitie pe echipe, lotul feminin include doar trei gimnaste, Catalina Ponor, Daniela Sofronie si Floarea Leonida, in timp ce in concursul masculin, Romania este reprezentata de sase gimnasti: Marian Dragulescu, Alin Jivan, Ilie Popescu, Razvan Selariu, Ioan Suciu si Marius Urzica.
Octavian Bellu : “Rezultatul reflecta modul in care s-a desfasurat pregatirea“
“Nu sunt deloc surprins, nu consider ca este o catastrofa. Nu ma las impresionat de un rezultat de moment. Anul 2002 a inceput cu un bronz la CE de la Patras, pe parcurs s-au rezolvat problemele si s-au obtinut apoi rezultatele care se cunosc”, a comentat antrenorul Octavian Bellu evolutia fetelor, incununata doar cu o singura medalie de aur.
Romania a cucerit 6 medalii, 2 de aur, 3 de argint si 1 de bronz la CE de gimnastica artistica de la Debrecen, bilant la care baietii au contribuit cu 5 medalii, iar fetele doar cu una singura, aurul Catalinei Ponor la barna.
“Inca o data se demonstreaza ca acolo unde te antrenezi, poti sa concurezi la un nivel ce-ti permite sa castigi una din medalii. Acolo unde nu te antrenezi, apar probleme, apare lipsa de rezistenta, greseala pe care arbitrajul o taxeaza. La sol, lipsa de antrenament se vede. Aici va trebui schimbata compozitia, deja nu mai este de valoare, trebuie schimbata acrobatica, in special ‘suruburile’, deci este mult de munca”, aprecia Belu, evolutia cotata doar cu 9,200 a Catalinei Ponor la sol.
“Nu s-a lucrat ca inainte de JO sau CE de la Amsterdam. Suntem inca intr-o stare confuza, nu stim de la o zi la alta ce colectiv este la antrenament, care gimnasta este capabila sa faca antrenamentele in totalitate, unde sunt probleme de sanatate. Rezultatul este o reflectare a modului in care s-a facut pregatirea. Nimeni nu-ti mai da note pentru cartea de vizita si daca nu faci ceva sa impresioneze, nu se mai tine cont ca esti campioana olimpica sau ca ai un palmares iesit din comun. Ti se rasplateste evolutia din acel moment. Distributia medaliilor nu mai este apanajul a 2-3 tari. Sportivele din Franta si Italia, fara un palmares in spate, vor sa impresioneze, nu trebuie sa fie impinse de la spate. Din pacate, muncesc mai mult decat noi. Au vazut pe plan european ca este o lipsa de vedete adevarate, de gimnaste care sa domine evident unul din aparate. Acum exista loc pentru oricine pe podium, nu se tine seama de unde vine sau ce valoare are in spate. Concursurile sunt mai interesante, candidatele la medalii sunt mai multe, cu atat mai mult la CM din Australia“, a comentat antenorul. Antrenorul lotului feminin a adaugat ca gimnastica, oriunde in lume, se face la fel, cu rigoare, disciplina si un sistem concentrationar. “Mijloacele de a obtine performanta sunt aceleasi peste tot, dar la noi a aparut aceasta retinere de a face antrenamente serioase, grele, istovitoare, cu doza de risc asumata de fiecare. Sunt lucruri pe care le cunoastem foarte bine, pe care le-am folosit si au dat satisfactie, dar aplicarea metodologiei arhicunoscute in lume nu mai gaseste teren propice la noi si rezultatele se vad”, a concluzionat Octavian Bellu. ****** Catalina Ponor isi dorea o medalie la sol, dar a ratat podiumul dupa un exercitiu pe care l-a caracterizat nepotrivit pentru ea. Campioana olimpica a promis insa ca isi va lua revansa la Mondiale. La barna, insa, totul a mers perfect si Catalina si-a aparat fara probleme aurul de la Amsterdam. “Nu am nici un secret la barna. Multa munca si acest aparat mi-a placut dintotdeauna. Nu stiu daca voi face individualul compus la Mondiale, voi vedea. Voi continua sa ma pregatesc si mai serios“, a spus Catalina Ponor.
Demisia lui Octavian Belu si a Marianei Bitang din fruntea lotului olimpic continua sa produca replici in gimnastica feminina, ca dupa un adevarat cutremur. Pe de-o parte, Ion Tiriac, fostul presedinte al COR, este gata sa parieze ca Belu si Bitang se vor intoarce, asa cum au facut-o de fiecare data in ultimii ani. Pe de alta parte, cei doi spun ca decizia este irevocabila.
Desi oficialii Federatiei Romane de Gimnastica evita sa vorbeasca despre un eventual inlocuitor al lui Belu, sperind intr-o intoarcere a acestuia, se pare ca au pregatit deja solutii de rezerva. Prima varianta este Nicolae Forminte, antrenorul echipei nationale feminine de junioare, campioana europeana. A doua optiune este Matei Stanei, antrenorul constantean care a descoperit-o pe Catalina Ponor, cea mai recenta vedeta a gimnasticii romanesti.
Nicolae Forminte (48 de ani), care a descoperit-o pe Simona Amânar la clubul Farul Constanta, se afla in cantonamentul de la Deva, unde se ocupa de gimnastele din “esalonul doi”, asa cum sint numite sportivele de perspectiva, din “anticamera” lotului olimpic. Tehnicianul constantean parea mai degraba speriat de zvonul ca il va inlocui pe Belu, fiind destul de rezervat in declaratii.
Adrian Goreac
Octavian Belu a ajuns la lotul olimpic feminin in 1981, adus de antrenoarea federala Atanasia Albu. Bellu, a carui specializare era solul, a facut parte dintr-o echipa de cinci antrenori, coordonata de Adrian Goreac. In 1987, echipa Romaniei, formata din Daniela Silivas, Ecaterina Szabo, Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Camelia Voinea si Celestina Popa, a inregistrat un succes fabulos la Campionatele Mondiale de la Rotterdam, umilind URSS.
Calea exilului
Dupa noua ani, timp in care a stat in umbra lui Goreac, Bellu a preluat, in 1990, functia de antrenor coordonator. Dintre cei cinci tehnicieni care reusisera performanta de la Rotterdam, doar Bellu a mai ramas in tara. Goreac a plecat la Dijon (Franta), Maria Cosma (specialista la bârna) și sotul ei, Leo Cosma (coregraf), au emigrat in Germania, iar Adrian Stan (specialist la paralele) a preluat echipa olimpica a Marii Britanii, de care se ocupa si in prezent.
Mariana Bitang a devenit colaboratoarea lui Bellu la lotul olimpic in urma cu 12 ani, specializarea sa fiind bârna.
“Numele meu s-a vehiculat de fiecare data când Bellu si-a anuntat demisia. Din aceasta cauza am luat-o in barbă mereu, fiindca domnul Bellu s-a suparat pe mine. Astfel, relatia noastra s-a racit, incet-incet. De aceea, nu mai vreau sa comentez nimic”, ne-a spus Forminte, cooptat in echipa tehnica a loturilor nationale in urma cu 13 ani.
Scos din delegatia pentru Atena
Forminte nu este deloc înghițit de Octavian Bellu si Mariana Bitang, el fiind îndepărtat de lângă lotul national feminin in 1998, dar readus in 2002. Tot ca o șicană, el n-a fost inclus de Bellu pe lista antrenorilor care au facut deplasarea la Jocurile Olimpice de la Atena. Antrenorul echipei de junioare lucreaza acum cu gimnastele care vor forma grosul echipei la Olimpiada de la Beijing, din 2008. “Avem potential sa inlocuim toata echipa olimpica, in cazul nefericit in care actualele componente ale nationalei de seniori se retrag pina la Beijing”, a adaugat Forminte.
Perioada de provizorat
Se pare ca, intr-o prima faza, cele sase gimnaste componente ale echipei olimpice vor fi “alipite” lotului coordonat de Nicolae Formite, unde sistemul de antrenament si conditiile de pregatire sint similare.
“Deocamdata, in functia de antrenor coordonator, in locul lui Octavian Bellu, nu va fi pus nimeni, pina nu ajungem la concluzia clara in ceea ce priveste hotarirea dinsului. In acelasi timp insa, gimnastele trebuie sa se antreneze, asa ca vom cauta solutii. Una dintre variante este repartizarea lor la cluburile de unde provin, acolo unde s-ar putea pregati separat”, a declarat marti Adrian Stoica, secretarul general al FRG. Forminte ar putea fi secundat, printre altii, de Lucian Sandu (unul dintre colaboratorii lui Bellu), care se ocupa, deocamdata, de pregatirea olimpicelor.
Contractul, motiv de neintelegere
Stoica a precizat ca astazi se va intilni cu reprezentantii Comitetului Olimpic si Sportiv Roman pentru a gasi solutii. De altfel, chiar daca si-a motivat demisia prin dezvaluirile referitoare la viata sa privata, se pare ca Bellu a renuntat fiind nemultumit ca FRG si COSR au tergiversat semnarea unui nou contract.
“Nu pe banii federatiei se conteaza pentru incheierea acestui contract, ci pe cei provenind de la COSR. Este corect ca forul olimpic sa pretinda un plan de pregatire inainte de a parafa contractele. Acest plan trebuia intocmit de antrenori, care asteptau mai intii ofertele. Astfel, s-a ajuns intr-un cerc vicios, din care federatia a iesit vinovata”, a adaugat Stoica.
Performantele, rod al sistemului spartan
Se spune ca Bela Karolyi a inventat gimnastica moderna, iar Octavian Bellu a desavirsit-o. Performantele scolii romanesti se leaga exclusiv de numele lor, desi intre “era Karolyi” si “era Bellu” exista un interval de noua ani. In perioada respectiva, echipa feminina a Romaniei a devenit campioana mondiala, iar lotul tricolor a fost condus de un tehnician uitat prea repede, Adrian Goreac, omul in umbra caruia a crescut Belu.
Fiecare dintre cei trei a fost declarat de neinlocuit in momentul despartirii de echipa, dar performantele au continuat sa vina pe banda, ceea ce ar putea duce la concluzia ca rezultatele remarcabile sunt, in primul rind, rodul sistemului.
Un sistem bazat pe pregatirea centralizata, pe selectia la o vârstă foarte frageda, pe antrenamente epuizante, pe un regim alimentar riguros si o disciplina militara. Demisia si, implicit, inlocuirea lui Octavian Bellu, ajuns la limita răbdării, dupa 24 de ani de munca sisifică, ar putea sa confirme aceasta ipoteza.
Munca in cuplu
Cei trei antrenori care au condus nationala feminina in epoca moderna, Bela Karoly, Adrian Goreac si Octavian Bellu, au avut multe lucruri in comun. Lăsând la o parte volumul enorm de munca, pasiunea la limita nebuniei si aplecarea catre detaliu, toti trei au folosit un sistem de lucru in cuplu: Karoly – cu sotia (Martha), Goreac – tot cu sotia (Carmen), iar Belu – cu Mariana Bitang.
Sute de tehnicieni trudeau la cluburi pentru a descoperi talente, care erau reunite intr-un cantonament semanând cu un laborator unde se șlefuiau viitoarele campioane. După ani de glorie, până la urmă, toti antrenorii par să aiba aceeasi soarta, ajungând prizonierii propriului sistem din care au incercat sa evadeze. Karoly si Goreac au reusit. Bellu face, zilele acestea, inca o tentativa.
Adrian Goreac, un zbir Bela Karoly, intrat in istorie ca descoperitorul inegalabilei Nadia Comaneci, a ramas in SUA, in anul 1981, impreuna cu sotia sa, Martha, cu ocazia unui turneu demonstrativ, devenind intre timp antrenorul lotului olimpic american.
Adrian Goreac, antrenorul care le-a propulsat, printre altele, pe Daniela Silivas, Ecaterina Szabo si Aurelia Dobre, a emigrat si el, in Franta, dupa plecarea de la lotul Romaniei, in 1990. Era cunoscut ca un adevarat zbir, un tip cu idei fixe si, uneori, ciudate pentru cei din jur. Ruptura de nationala s-a produs dupa ce Goreac a vrut sa înființeze o federatie de gimnastica feminina, separata de cea masculina.
Se retrag sponsorii!
Societatea de Asigurare Reasigurare Ardaf a anuntat ieri reziliereacontractului de sponsorizare cu FR Gimnastica, dupa decizia antrenorilor Octavian Bellu si Mariana Bitang de a demisiona. Presedintele firmei a declarat ca, în aceste conditii, “imaginea gimnasticii romanesti, performantele lotului feminin de gimnastica si, implicit, imaginea societatii noastre vor avea mult de suferit”. Mai mult, conducerea Ardaf acuză FRG că a folosit in alte scopuri un microbuz oferit de societatea de asigurari.
Intermediat de Bellu si Bitang, contractul era in valoare de 5.000 de euro si un microbuz. Gurile rele spun insa ca antrenorii ar fi primit de la Ardaf, ca bonus, câte un automobil Toyota!
“Sint indignat de faptul ca un partener de afaceri isi anunta intentiile prin intermediul presei. Este foarte posibil ca federatia sa actioneze in justitie aceasta societate”, a clamat Stoica.
