Author

Magda Petrescu

Browsing

În urmă cu an, „Castelul” din Inima Capitalei a găzduit Gala Federației Române de Gimnastică în care a fost lansat unul dintre cele mai ambițioase programe de selecție națională din cadrul miș­cării olimpice românești. De ase­menea, acest moment marchează începutul colaborării dintre FRG și Le Château care, în calitate de partener strategic și sponsor, va susține activitatea și demersurile sportive ale federației pe termen mediu și lung.
Peste trei zile, Federația Ro­mână de Gimnastică împreună cu Atrium Mall Arad și în colaborare cu Primăria Arad, CJA, Centrul Cultural Județean, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Arad, Asociația Județeană de Gimnastică Arad, CSM Arad, CSS Gloria Arad, CS Urania Arad, CS Universitatea Arad va organiza în municipiul Arad a celui de-al treilea eveniment din prima etapă a programului național de selecție „Hai cu noi în țara campionilor!”

Silvia Stroescu
Andreea Răducan

Proiectul „Hai cu noi în țara campionilor!” a fost gândit cu scopul de a atrage către gimnastică un număr cât mai mare de copii, de a descoperi și crește noi talente, pentru asigurarea unor generații viitoare valoroase de gimnaste și gimnaști.

Programul s-a adresat, în principal, copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 şi 7 ani, iar municipiul Arad a fost ales ca gazdă a etapelor de selecție la cluburile locale. Evenimentul s-a bucurat de un real succes, cu parti­ciparea unor foşti sau actuali sportivi renumiți, precum Larisa Iordache, Sandra Izbașa, Marian Drăgulescu sau Marius Urzică – campioni şi medaliaţi europeni, mondiali şi olimpici – dar şi a președintelui Fe­derației Române de Gimnastică, Andreea Răducan.
Aradul a fost excelent reprezentat de toate cluburile de specialitate, cu „tricolorii” Iulia Berar, Adelin Kotrong și Sonia Ichim în prim plan.

Evenimentul s-a desfășura vineri, 30 noiembrie 2018, între orele 17:00 – 19:00 în interiorul centrului comercial Atrium Mall din Arad.

Sala de gimnastică din complexul „Lia Manoliu” poartă, începând de miercuri, numele regretatului Nicolae Vieru, personalitate marcantă a sportului românesc, antrenor, președinte al Federației Române de Gimnastică și vicepreședinte al Federației Internaționale de Gimnastică. Familia gimnasticii, în frunte cu Nadia Comăneci, s-a strâns în jurul fiului acestuia, Ștefan Vieru, pentru o ceremonie de inaugurare în cadrul căreia i s-a adus un nou tribut celui care s-a stins pe 02 sept. 2016 la capătul unei lupte dure cu cancerul.

  • Nadia Comăneci, Adrian Stoica, Octavian Bellu, Marius Urzică și Sandra Izbașa au reprezentat diferitele generații ale gimnasticii românești, lor alăturându–li-se președintele COSR – Mihai Covaliu și ministrul Tineretului și Sportului – Ioana Bran.
  • La câteva minute după ceremonia de inaugurare, lotul masculin de gimnastică al României, condus de Marius Urzică, a efectuat primul antrenament în „Sala de gimnastică Nicolae Vieru” din Baza Sportivă Olimpică.

Nadia Comăneci a dezvelit placa comemorativă a sălii în care s-a antrenat la începutul anilor ’80, când a ajuns în București. „Sunt impresionată să văd familia gimnasticii românești în număr mare la acest eveniment. Nea Nicu, cum îi spuneam noi lui Nicolae Vieru, a reușit de fiecare dată să ne aducă împreună.Este impresionant să vedem că și acum, de acolo de unde este, a reușit să ne aducă împreună, din nou. Mă bucur că avem acest respect pentru Nea Nicu și că acum, există o sală care îi poartă numele, pentru că fiecare generație de acum încolo va dori să știe cine a fost Nicolae Vieru. Rămâne în istorie„, a transmis Zeița de la Montreal. 

Legendă a gimnasticii, dar și tată – înainte de toate. Potretul făcut de fiul său, Ștefan Vieru. „Pe la 14-15 ani am început să înțeleg ce înseamnă tata pentru gimnastică, ce înseamnă gimnastica pentru tata și de ce tata este plecat atât de mult timp„

Pentru oamenii din gimnastică, Nicolae Vieru a rămas în amintire așa cum l-a descris la ceremonia de miercuri Adrian Stoica, fostul președinte al Federației Române de Gimnastică, drept „un profesionist, un om pasionat de meseria sa, un mentor și un patriot – chiar dacă, astăzi, acest cuvânt nu ne mai place atât de mult. Și-a pus viața în slujba acestui sport. Este mai mult decât o personalitate mondială a gimnasticii, a reprezentat o instituție în sine. Iar dacă președintele Federației Internaționale de Gimnastică afirma că Nicolae Vieru a fost o instituție pentru gimnastica mondială, atunci permiteți-mi să spun că, pentru gimnastica românească, a fost o legendă.

Pentru Ștefan Vieru, fiul omului care și-a pus timp de patru decenii amprenta asupra gimnasticii românești, Nicolae Vieru este „tatăl care l-a luat la sală, prin cantonamente, tatăl pe care gimnastica i l-a furat, puțin, de-a lungul anilor, un model„, dar și modelul unui „soț ideal”.

Portretul omului și părintelui Nicolae Vieru l-a conturat, pe scurt, pentru ProSport, Ștefan Vieru, cel care a investit mult în proiectul concretizat miercuri.

Mă lua cu el, mai ales în vacanță. Cel mai mult îmi plăcea să merg cu el cu trenul. Tata se ducea des la Deva, ca să vadă lotul, să vadă gimnastele. Îmi aduc aminte că îmi plăcea să merg cu el, mai ales în vagonul de dormit. Mă suiam sus, la etaj, la cucurigu – cum spuneam eu. Acolo, în vagonul de dormit erau momentele noastre speciale„, povestește, zâmbind, Ștefan Vieru.

M-a învățat tata să fac și flick-flack și să stau în stând pe cap, dar eu sunt mai înalt, era greu să fac gimnastică. Tata m-a învățat să schiez, să patinez și mi-a pus prima oară lanseta în mână – mergeam împreună la pescuit. Da, totuși, gimnastica mi l-a răpit puțin pe tata. La început, când eram foarte mic, era tristețea accea, într-adevăr, că tata lipsea și întrebam – unde e tata? Când vine tata? Atunci, deplasările erau mult mai lungi. Pe la 14-15 ani am început să înțeleg ce înseamnă tata pentru gimnastică, ce înseamnă gimnastica pentru tata și de ce tata este plecat atât de mult timp„, mai spune Ștefan Vieru.

Cunvântul-cheie care l-a definit pe omul și pe profesionistul Nicolae Vieru a fost „echipă”. „Știa să facă echipă și să unească oamenii„, spune cel care a absolvit Dreptul, este jurist de profesie, dar lucrează în industria publicității outdoor. Iar cea mai importantă lecție transmisă de Nicole Vieru fiului său a fost – „să fii om și să poți să ajuți oamenii”, plus o legătură de suflet cu unica Nadia, cea pe care Ștefan a văzut-o la destule antrenamente în sala de gimnastică.

„Este un lucru firesc, este un lucru normal, trebuie să ne apreciem, în primul și-n primul rând, valorile care au făcut ceva pentru domeniul de activitate pe care l-au reprezentat”
Mihai Covaliu, despre omagiul adus lui Nicolae Vieru

Deşi vorbesc aceeaşi limbă, nu de puţine ori ardelenii nu reuşesc să se facă înţeleşi nici în sudul ţării şi nici în Moldova. Cuvinte precum „bolund”, „găluşte” sau „jinars” ridică sprâncenele oltenilor şi moldovenilor deopotrivă. Iată 20 de expresii ardeleneşti neînţelese de ceilalţi români.

Moldovenii, ardelenii şi oltenii vorbesc aceeaşi limbă, însă regionalismele îi fac pe transilvăneni să nu se facă înţeleşi de multe ori. Asta pentru că au „împrumutat” multe expresii şi cuvinte de la maghiari şi saşi, care încă sunt folosite în mod curent în mediul rural şi nu numai. 

„Convieţuirea, de-a lungul veacurilor, dintre români şi maghiari a dus, în mod firesc, la influenţe recproce dintre limbile lor, iar Transilvania a fost cu precădere locul de contact şi de interferenţe. Poate chiar de bilingvism. Istoria românilor nu poate diminua, ocoli sau ignora interacţiunea lingvistică-culturală româno-maghiară. S-au făcut şi unele «calcule» aritmetice: ar fi 195 de cuvinte de uz comun de origine maghiară din 2900 de cuvinte regionale”, nota într-unul din studiile sale lingvistul Alexandru Niculescu. 

Adevărul.ro vă prezintă 20 de termeni şi expresii folosite în Ardeal, însă necunoscute de restul românilor:

A se zbici – înseamnă a se usca şi este un regionalism folosit pe Valea Someşului. 

Coleşă – aşa numesc ardelenii mâncarea naţională, mămăliga.

Beteag – regionalism folosit pe Valea Someşului, care înseamnă „bolnav”. 

Bolund – aşa numesc ardelenii „nebunii”, nu în sensul medical al cuvântului însă. 

Copârşeu – înseamnă în grai ardelenesc sicriu sau coşciug.

Drojder – aşa sunt numiţi beţivii sau alcoolicii.

Găluşte – sarmale.

Horinca sau jinarsul – ţuica e atât de populară în Ardeal, încât are mai multe denumiri. 

Mintenaş – atunci când un ardelean îţi spune „mintenaş” înseamnă că se grăbeşte, acesta fiind sinonimul ardelenesc al cuvântului „imediat”. 

Nădragi – pantaloni .

Moşcoş – murdar. 

Porodici – roşie. 

Slobod – liber. 

Cinaş  – aranjat, dichisit, drăguţ.

A sudui – atunci când un ardelean începe „să suduie” ai face bine să păstrezi distanţa. Sinonimul acestei expresii este „a înjura”.

Musai– neparat.

Oţâră – un pic, putin. 

Zălud – zăpăcit. 

Hâd – urat. 

Goz – gunoi.

Coada care s-a adunat la deschiderea primului McDonald’s în Moscova, 1990.

Pe 31 ianuarie 1990, primul McDonald’s din Rusia şi-a deschis porţile; discuţiile legate de intrarea lanţului pe piaţa sovietică începuseră încă din 1976.

La momentul deschiderii, restaurantul era cel mai mare din lume, având o capacitate de 900 de locuri şi aproximativ 600 de angajaţi.

Reprezentanţii se aşteptau la 1.000 de clienţi în prima zi, dar coada de la intrare măsură peste 5.000 de moscoviţi.